Mantegna, Andrea

ANDREA MANTEGNA (1431 - 13 septembrie 1506) a fost pictor si gravor, si s-a format ca si alti tineri in atelierul lui Squarcione.

BIOGRAFIE

Va resimti profund influenta culturii si artei antice, influenta ce se manifesta prin prezenta numeroaselor constructii antice, influenta lui Donatello prin accentul pus pe sculpturalitatea personajelor si chiar prin desenul foarte clar si precis pe care-l foloseste, ca si influenta venetienilor prin interesul pentru o cromatica vie si stralucitoare.

De asemenea, datorita personalitatii sale marcante si mai ales datorita operei sale deosebit de originale, Mantegna va avea o influenta speciala asupra contemporanilor sai ( de exemplu, asupra lui Giovanni Bellini si asupra scolii din Ferrara), faima sa depasind hotarele Italiei (de exemplu, asupra pictorului german, Durer, mare admirator al pictorului; prin opera lui Mantegna acesta va descoperi pictura italiana).

Abordeaza o tematica complexa, atat religioasa, cat si mitologica, in ambele cazuri avand o certa preferinta pentru istoria, cultura si arta romanilor.

Compozitiile sale sunt construite cu multa rigoare (adesea pe baza rapoartelor muzicale cum ar fi “Parnasul”, inchinat dansului), dar sunt populate de multe personaje, ceea ce creeaza o usoara dificultate in citirea subiectului.

Va folosi simultan in aceeasi lucrare mai multe unghiuri de vedere, exploatandu-l de preferinta pe cel de jos in sus (perspectiva montanta).

Actiunile din primele planuri sunt privite fie frontal, fie mai ales de jos in sus. Aceasta din urma vedere ii permite obtinerea unei monumentalitati deosebite a personajelor.

Pentru planuri secunde sau de fundal, adeseori peisaje complexe si vaste pline de constructii antice, utilizeaza o vedere de sus in jos, sau panoramica, ceea ce-i permite vederi cu deschideri ample catre infinit (de exemplu, ca in cazul “Sfantul Sebastian” sau “Sfantul Iacob”).

Personajele sale cu trupuri sculpturale (influenta lui Donatello merge atat de departe incat copiaza una dintre statuile acestuia si anume Sfantul Gheorghe, pe care il foloseste ca personaj) sunt surprinse in atitudini naturale, firesti, dar si in pozitii foarte indraznete, construind cele mai neobisnuite racursiuri (de exemplu, “Crist mort”).

Din punct de vedere cromatic, se observa preferinta sa pentru culori vii si stralucitoare, dar reci cu reflexe metalice, gri albastrui (in special carnatia personajelor).

Opera sa este deosebit de bogata, cele mai importante lucrari sunt fresce din capela Ovetari din biserica Eremitami din Padova (cu viata Sfantului Iacob), cele din palatul familiei Gonzaga din Mantova (cu subiecte mai ales alegorice pentru Stanza degli spozi – unde creeaza pentru prima data iluzia spatiala a unui cer brazdat de nori si pe care se profileaza personaje si ingerasi asezati in jurul unei balustrade. Aceasta lucrare va avea un ecou deosebit asupra marelui Veronese), frescele din Capela Belvedere din Roma (azi disparuta).

Alaturi de fresce, lucreaza numeroase tablouri de sevalet, de altare sau pentru decorarea Cabinetului de lucru al celebrei Isabella d’Este.

Dintre acestea se numara:

• Altarul pentru biserica San Zeno din Verona (acesta este un triptic inchinat Fecioarei si din care fac parte celebrele lucrari “Rastignirea”, “Rugaciunea de pe Muntele Maslinilor” si “Invierea”. Complet unitara, pictura altarului este omogena chiar daca scenele sunt diferite intre ele, pana si colonetele ce despart tablourile si predela de jos sunt pictate ca facand parte din ansamblul compozitiei. Intregul altar a avut o istorie speciala, el fiind furat de Napoleon dupa campaniile din Italia, dus in Franta si pastrat pana cand au fost returnate numai panourile centrale, predela de jos cu cele trei scene importante continuand sa ramana la Luvru.
• Alte tablouri: “Sfantul Sebastian”, “Madona Victoriei” (comandata pentru a comemora victoria italienilor asupra francezilor)
• Altarul din biserica Santa Maria in Organo din Verona
• tablourile pentru cabinetul Isabellei d’Este: “Parnasul”, “Lupta intre Vicii si Virtuti”
• A realizat si numeroase gravuri: “Punerea in mormant”

PICTURI